Joie de vivre

Ziceam intr-o postare mai de demult ca decolorantul de la Syoss nu mi-a ars parul decat foarte putin, nu cade mai mult decat de obicei, iar firele despicate NU s-au inmultit.   Hehe, asta DOAR pe moment.   Dupa cam doua luni parul meu a inceput sa-si spuna of-ul: s-au despicat absolut toate firele. Nu arata mai zburlit decat de obicei, dar pur si simplu se rupea de la jumatate daca nu eram atenta sau daca il agresam mai tare decat de obicei. Asa ca toata vara am facut un efort si nu am mai folosit deloc placa, nici macar pe breton. La inceput acele suvite stateau in toate directiile, erau ondulate si nu prea, zburlite, aspre. Dupa cam o saptamana aratau chiar mai bine decat daca le-as fi intins.   Iar acum, la 4-5 luni dupa decolorare, imi vine sa-mi pun mainile in cap! Parul cade groaznic de mult; e aspru; nu sta nicicum, mai toate firele stau mereu cum vor ele; niciun fel de impletitura nu arata bine; nici macar daca il intind la placa si il dau cu ul...

Da, oamenii judeca. Tot ce vad, simt, miros, aud. A devenit un viciu si chiar un reflex. Sa judeci e una, dar sa-i spui asta si celuilalt e cu totul altceva. Unii pastreaza pentru ei faptul ca rad in batjocura; in timp ce altii spun mai departe. Nu numai ca iti piere increderea in ei, dar te mai si simti prost dupa, mai ales daca tu esti "tinta". Sa nu fii niciodata prieten cu cineva care judeca, chiar daca nu esti tu subiectul; pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, va tinti si in tine. Chiar va face placere sa faceti lumea sa se simta prost? Inainte de orice, luati in considerare faptul ca, uneori, poate avem prea multe pe cap si in suflet, si poate acest "mic" gest al vostru de "sinceritate" a fost picatura care ne-a umplut paharul. Ganditi, macar uneori. Va rog frumos.