Joie de vivre

"My greatest wish for this Christmas is an united family, like in books and movies. Firstly, I need to say that I've never lived moments in my family that are so happy that could make me cry. Or maybe I did, when I was very young, but I didn't realize it (and I don't remember them), so it's invalid. I often see family portraits, with children, parents and even grandparents, where everything is nice, where everybody discuss with everybody, no fights, no quarrels, just smiles and brightness. I've always dreamt to be a part of such a picture, but it never happened. Moreover, there were a lot of times when I had to choose between my mother and my father, to spend holidays or weekends with one or another. I hate doing these kinds of choices. On the one hand, my father is almost alone in his hometown, sometimes I feel like I'm his only family. On the other hand, my mother is alone as well, but she's here, in Galati... I'm confused, Christmas is coming

Ziceam intr-o postare mai de demult ca decolorantul de la Syoss nu mi-a ars parul decat foarte putin, nu cade mai mult decat de obicei, iar firele despicate NU s-au inmultit.   Hehe, asta DOAR pe moment.   Dupa cam doua luni parul meu a inceput sa-si spuna of-ul: s-au despicat absolut toate firele. Nu arata mai zburlit decat de obicei, dar pur si simplu se rupea de la jumatate daca nu eram atenta sau daca il agresam mai tare decat de obicei. Asa ca toata vara am facut un efort si nu am mai folosit deloc placa, nici macar pe breton. La inceput acele suvite stateau in toate directiile, erau ondulate si nu prea, zburlite, aspre. Dupa cam o saptamana aratau chiar mai bine decat daca le-as fi intins.   Iar acum, la 4-5 luni dupa decolorare, imi vine sa-mi pun mainile in cap! Parul cade groaznic de mult; e aspru; nu sta nicicum, mai toate firele stau mereu cum vor ele; niciun fel de impletitura nu arata bine; nici macar daca il intind la placa si il dau cu uleiuri hidrata

Da, oamenii judeca. Tot ce vad, simt, miros, aud. A devenit un viciu si chiar un reflex. Sa judeci e una, dar sa-i spui asta si celuilalt e cu totul altceva. Unii pastreaza pentru ei faptul ca rad in batjocura; in timp ce altii spun mai departe. Nu numai ca iti piere increderea in ei, dar te mai si simti prost dupa, mai ales daca tu esti "tinta". Sa nu fii niciodata prieten cu cineva care judeca, chiar daca nu esti tu subiectul; pentru ca, mai devreme sau mai tarziu, va tinti si in tine. Chiar va face placere sa faceti lumea sa se simta prost? Inainte de orice, luati in considerare faptul ca, uneori, poate avem prea multe pe cap si in suflet, si poate acest "mic" gest al vostru de "sinceritate" a fost picatura care ne-a umplut paharul. Ganditi, macar uneori. Va rog frumos.

" -Ce naiba s-a întâmplat, mă, cu tine? Ce s-a întâmplat cu toata iubirea pentru Ea? Cu toate “te iubesc”-urile, cu toate sacrificiile pe care le-ai făcut pentru Ea? Cum au dispărut așa, peste noapte? -Pur și simplu n-o mai iubesc, frate. Tipa asta de acum e atât de bună… -Mai ții minte când i-ai zis Ei că e frumoasă, de față cu ai tăi? -…și e mai altfel. Nu e geloasă, nu se enerveaza așa repede, face numai ce-i zic eu. Nici nu stă așa mult în casă să învețe, nu e tocilară. -E o fată fără personalitate, o fată care nu știe nimic și care poate fi manipulată. Dacă e controlată ușor de tine, va fi controlată la fel de ușor și de către alții. Asta îți dorești lângă tine? Pe cineva care sa te facă de râs? Sau pe cineva care să te ajute să fii mai bun? -Dar Ea nu mă ajuta să fiu mai bun; Ea se enerva, țipa la mine și pleca… -…pentru că altfel tu nu asculți. Frate, te cunosc mai bine decât oricine. Și tu nu ești fericit acum. Nu mai ai acea sclipire în ochi

Oamenii reacționează imprevizibil la lucrurile pe care nu le înțeleg. Chiar dacă ești sigur ca știi o persoana, că îi cunoști toate secretele, toate posibilele gesturi, toate ascunzișurile sufletului, nu poți ști niciodată cum va reacționa într-o situație nouă. Oamenii condamnă ceea ce nu pot înțelege. Și nu te poți aștepta ca cineva să te accepte în întregime. De aceea e bine ca lucrurile care sunt mai greu de înțeles pentru ceilalți, secretele neobișnuite, să le păstrezi pentru tine. Dacă simți că trebuie să te descarci, ia un pix și o foaie; scrie tot ce simți, tot ce îți trece prin cap, mâzgâlește, apoi scapă de acea foaie. Sau păstreaz-o. Cine știe, poate într-o zi îți va fi dor de acele sentimente.  P.S.: Ultima chestie nu e scrisa de mine, e o imagine sterpelita de pe net. " Sa nu stie nimeni ce rani te dor. " - Octavian Goga

Mda, pomeneam ceva de nuantator mov pe varfuri data trecuta :). Ei bineeeeee, au iesit frumos si nu prea. In primul rand, EU AM VRUT VARFURI COLORATE VARA ASTA !! Si am avut fail dupa fail [va mai povestesc eu cateva experiente putin mai incolo]. Asa, revenim la mov. Paaaai nu prea mi-a placut ce treaba a facut decolorantul Palette. Culoarea varfurilor era nasoala. Si am vrut sa le fac mov ca sa se completeze cumva cu restul culorii [rosu-violet], si sa nu fie ca nuca in perete. Rezultat: Vedeti vreo urma de mov? Ca eu nu. Pe de o parte iesise o culoare uniforma, ceva nou pentru mine. Pe de alta parte, nu erau mov. Adica nu era colorat, adica nu era ce mi-am dorit eu. Chiar daca era nuantator, poza asta e facuta in ziua urmatoare, deci unde a disparut culoarea? Sau nici nu a existat? Ok, sa zicem, raman asa. Am plecat la mare, acolo nu prea puteam sa fac mare chestie parului meu. In timp, s-a dus nuantatorul si au iesit la iveala varfurile decolorate, care aratau

Din varii motive, nu am mai scris pe blog de ceva vreme. Don't worry [,be happy]. Dupa ultima decolorare si ultima vopsire cu acel portocaliu [rosu lava deschis], am mai facut ceva schimbari. In primul rand, cand au crescut radacinile, am mai dat o tura cu rosu lava deschis, doar pe radacini; nu s-a prins cine stie ce, si s-a dus cam repede. Apoi am mai decolorat putin lungimea parului, caci era un fel de saten-roscat, din ce in ce mai inchis spre varfuri, chiar pana la negru pe alocuri. Si a iesit ceva cat de cat uniform. Din pacate mi s-au despicat cam toate varfurile si s-au si ars. Din fericire, nu cade mai mult decat inainte. Cat despre varfuri, le-am rezolvat acum cateva zile cu foarfeca ^^. Si zilnic cu ulei [de la Avon, cel verde; e super]. Apoi ce sa vezi? M-am plictisit! Hai sa-mi schimb iar culoarea. Initial am vrut un rosu aprins, un semafor ceva. Fie Amestec de cirese, fie Roscat luminos; doar ca prima nu e asa intensa, iar a 2-a e fara amoniac, deci

"Iubirea crestina nu poate fi definita exact prin cuvinte. Ea nu lauda, nu cauta foloase, nu se trufeste, este curata, fara ascunzisuri sau inselatorii. Dupa mine, singura iubire de acest fel, existenta in lumea noastra, este cea dintre mama si copil. Intotdeauna mama va sacrifica, daca nu totul, o mare parte din timpul, activitatile care ii puteau aduce ei stari de bine in favoarea copilului, pentru ca acesta sa ofere, cand ii va veni randul, acelasi tratament. Iubirea adevarata intre un barbat si o femeie este doar un ideal, prezent in carti si in filme. Sa iti pese de ce simte celalalt in fiecare moment al zilei, sa fii atent la nevoile si tabieturile lui, sa-ti sacrifici binele in favoarea lui, sa nu existe pic de interes in relatia voastra, sa nu fie niciunul motiv de mandrie pentru celalalt... Toate aceste calitati, impreunate, nu pot exista la un singur om fara ca macar un mic defect, un mic gol in personalitatea lui sa nu le anuleze." Intr-o oarecare zi, ne-am t

Daca un om este bun cu tine, dar rau cu ceilalti, nu inseamna ca este un om bun doar pentru ca te privilegiaza. Acelasi lucru se intampla si cu barfa. Un prieten vorbeste foarte urat, de fata cu tine, despre un cunoscut al lui, sau despre mai multi. Sa nu crezi ca vei fi protejat de vorbele urate ale asa-zisului tau prieten; tot vei ajunge subiect de barfa, probabil in fata victimelor initiale. E un cerc vicios in centrul caruia se afla "prietenul", care aparent se intelege bine cu toti, dar de fapt ii loveste pe toti. Te vei trezi ca nu te mai baga in seama, fie pentru ca s-a plictisit de tine, fie pentru ca si-a atins scopul.  Ai grija cui incredintezi secretele. Sora fostului meu prieten mi-a spus o data: "Nu incredinta secretele tale nimanui, pentru ca inotdeauna va exista o cearta, un conflict, apoi  "prietenul" o sa te faca de ras. Asa, un prieten de distractie, mai merge. Dar nu-ti lasa secretele pe mana nimanui." Nu stiu daca astea erau exact cuv

Odata cu Craciunul, Pastele si probabil alte sarbatori cat de cat importante, toata suflarea se umple de expresii perimate. Cine nu a auzit: "sa fim mai buni, ca e sarbatoare" sau " trebui e sa tinem post, ca vine sarbatoare a x " sau "vaaaai, ce mare e coada !" sau "fie ca sarbatorile sa va aduca pace in suflete, sa va lumineze calea blablabla"? In primul rand, un om nu are nevoie de o sarbatoare anume ca sa fie...om. Ok, ar trebui sa precizez ca acest termen este relativ: fiecare intelege ce vrea. Pentru o persoana a fi om inseamna a darui, pentru altcineva inseamna a fi naiv, poate prea naiv pentru secolul asta. Ma rog, nu prea conteaza ce cred altii despre tine; atata timp cat tu stii cine esti, nu-ti mai trebuie confirmari. Revenind la subiect, de ce avem nevoie de un pretext calendaristic, sa zic asa, ca sa facem un cadou frumos, ca sa sunam o cunostinta cu care n-am mai vorbit de mult timp, ca sa ne purtam frumos, ca sa facem un gest ro

M-am gandit sa va impartasesc experienta mea cu Syoss. Nu toata, doar cea mai recenta. Am fost bruneta, a trebuit s-o fac si pe asta. De fapt, negru albastrui [de la Syoss, evident]. Spre surprinderea mea, culoarea si, mai ales, reflexiile, au rezistat eroic in fata placii, soarelui, samponului. Apoi hai sa ne schimbam reflexiile. Nu mai vreau albastru. Vreau mov. Cumpara Syoss - nuanta negru Tokyo. Evident ca nu a iesit ceea ce voiam: am iesit cu radacinile mov :)))) reflexiile albastre inca erau acolo. Very nice. Nu mai vreau negru. Vreau ceva deschis. Hm. Greu. Trebuie sa ma decolorez. Dupa un timp in care m-am tot gandit si razgandit, in care am cautat sfaturi pe internet si am citit pareri despre decoloranti, in care am aflat ce inseamna decapaj si ca vopsitul la salon nu garanteaza rezultatul "perfect" dupa care toate fetele tanjesc, m-am hotarat sa folosesc tot Syoss. La coafor ma costa vreo 200 lei [nu stiu de voi, dar mie mi se pare o

Nu stiu de ce simt nevoia sa scriu. E nasol afara, e frig; gadget-ul care joaca rolul prezentatorului meteo de pe Desktop imi arata 1 grad cu plus. Azi-dimineata, inainte de scoala, erau -4, plus vant. Am o carte langa mine ["Medalionul", de Teodor Parapiru] - pe langa carti de scoala s.a. - si o cana maaaaaare de 3in1 Strong. E cald si bine sub patura, la laptop, cu Facebook, Vama Veche pe fundal si... ceasul fara sticla de pe perete.  E ciudat cum imi lipseste acest ceas, care e un simplu ceas, atunci cand nu sunt acasa. In timp ce invat/citesc/fac ordine/stau degeaba, "ticai" si eu in gand, odata cu el. M-am trezit la un moment-dat cand nu mai avea baterie ca ma simteam straina in propria pestera ... Am de facut ceva lucruri pentru maine, dar le las pe mai tarziu; nu prea am dispozitia necesara [mi se trage de la vreme].  Postarea asta nu prea are sens. N-am scris despre cum ma simt, nimic interesant din viata mea proprie si personala. Doar ca stau mot-co

Am revenit pe Blogspot, dupa...ceva timp. M-am hotarat sa fac un nou blog, in loc sa incerc sa il "repar" pe celalalt. Cineva spunea ca nu trebuie sa plangem dupa lucrurile pierdute sau stricate, caci inseamna ca a venit vremea sa fie inlocuite Vechiul meu blog nu va mai fi public. Era al unei pitipoance in devenire, recunosc. Cred ca daca nu as fi cunoscut anumite persoane, care sa scoata ce e mai bun din mine, care sa ma suporte si sa ma schimbe, as fi ajuns o purtatoare de 'duck-face' cu acte in regula. Despre mine...nu va zic nimic. Va veti da seama si singuri, daca nu cumva deja s-a intamplat asta. Exista situatii asemanatoare in care manifest reactii contrare. Ca sa ma apuc acum sa-mi fac o descriere, mi-ar lua prea mult timp si v-as ameti; in mintea mea, atunci cand scriu, desenez sau dansez, e un haos total. Sa-mi zici sa iau o foaie sa-mi pun gandurile in ordine, e crima pentru mine. Desi de multe ori sunt organizata. Nu voi scrie in fiecare zi, nu voi