Joie de vivre

"Iubirea crestina nu poate fi definita exact prin cuvinte. Ea nu lauda, nu cauta foloase, nu se trufeste, este curata, fara ascunzisuri sau inselatorii. Dupa mine, singura iubire de acest fel, existenta in lumea noastra, este cea dintre mama si copil. Intotdeauna mama va sacrifica, daca nu totul, o mare parte din timpul, activitatile care ii puteau aduce ei stari de bine in favoarea copilului, pentru ca acesta sa ofere, cand ii va veni randul, acelasi tratament. Iubirea adevarata intre un barbat si o femeie este doar un ideal, prezent in carti si in filme. Sa iti pese de ce simte celalalt in fiecare moment al zilei, sa fii atent la nevoile si tabieturile lui, sa-ti sacrifici binele in favoarea lui, sa nu existe pic de interes in relatia voastra, sa nu fie niciunul motiv de mandrie pentru celalalt... Toate aceste calitati, impreunate, nu pot exista la un singur om fara ca macar un mic defect, un mic gol in personalitatea lui sa nu le anuleze." Intr-o oarecare zi, ne-am t...

Daca un om este bun cu tine, dar rau cu ceilalti, nu inseamna ca este un om bun doar pentru ca te privilegiaza. Acelasi lucru se intampla si cu barfa. Un prieten vorbeste foarte urat, de fata cu tine, despre un cunoscut al lui, sau despre mai multi. Sa nu crezi ca vei fi protejat de vorbele urate ale asa-zisului tau prieten; tot vei ajunge subiect de barfa, probabil in fata victimelor initiale. E un cerc vicios in centrul caruia se afla "prietenul", care aparent se intelege bine cu toti, dar de fapt ii loveste pe toti. Te vei trezi ca nu te mai baga in seama, fie pentru ca s-a plictisit de tine, fie pentru ca si-a atins scopul.  Ai grija cui incredintezi secretele. Sora fostului meu prieten mi-a spus o data: "Nu incredinta secretele tale nimanui, pentru ca inotdeauna va exista o cearta, un conflict, apoi  "prietenul" o sa te faca de ras. Asa, un prieten de distractie, mai merge. Dar nu-ti lasa secretele pe mana nimanui." Nu stiu daca astea erau exact cuv...

Odata cu Craciunul, Pastele si probabil alte sarbatori cat de cat importante, toata suflarea se umple de expresii perimate. Cine nu a auzit: "sa fim mai buni, ca e sarbatoare" sau " trebui e sa tinem post, ca vine sarbatoare a x " sau "vaaaai, ce mare e coada !" sau "fie ca sarbatorile sa va aduca pace in suflete, sa va lumineze calea blablabla"? In primul rand, un om nu are nevoie de o sarbatoare anume ca sa fie...om. Ok, ar trebui sa precizez ca acest termen este relativ: fiecare intelege ce vrea. Pentru o persoana a fi om inseamna a darui, pentru altcineva inseamna a fi naiv, poate prea naiv pentru secolul asta. Ma rog, nu prea conteaza ce cred altii despre tine; atata timp cat tu stii cine esti, nu-ti mai trebuie confirmari. Revenind la subiect, de ce avem nevoie de un pretext calendaristic, sa zic asa, ca sa facem un cadou frumos, ca sa sunam o cunostinta cu care n-am mai vorbit de mult timp, ca sa ne purtam frumos, ca sa facem un gest ro...

M-am gandit sa va impartasesc experienta mea cu Syoss. Nu toata, doar cea mai recenta. Am fost bruneta, a trebuit s-o fac si pe asta. De fapt, negru albastrui [de la Syoss, evident]. Spre surprinderea mea, culoarea si, mai ales, reflexiile, au rezistat eroic in fata placii, soarelui, samponului. Apoi hai sa ne schimbam reflexiile. Nu mai vreau albastru. Vreau mov. Cumpara Syoss - nuanta negru Tokyo. Evident ca nu a iesit ceea ce voiam: am iesit cu radacinile mov :)))) reflexiile albastre inca erau acolo. Very nice. Nu mai vreau negru. Vreau ceva deschis. Hm. Greu. Trebuie sa ma decolorez. Dupa un timp in care m-am tot gandit si razgandit, in care am cautat sfaturi pe internet si am citit pareri despre decoloranti, in care am aflat ce inseamna decapaj si ca vopsitul la salon nu garanteaza rezultatul "perfect" dupa care toate fetele tanjesc, m-am hotarat sa folosesc tot Syoss. La coafor ma costa vreo 200 lei [nu stiu de voi, dar mie mi se pare o ...